Crocus adamioides (Iridaceae) in the Bulgarian flora

Crocus adamioides Kernd. et Pasche, as it is currently known, was originally treated as C. biflorus Mill. subsp. adamii B. Mathew in the flora of Bulgaria by Mathew (1982) and verified by Rukšāns (2017). The taxon was afterwards described as a separate species (Kerndorff et al. 2012), the holotype being collected in Kırklareli Province, European Turkey. The species was for the first time mapped in two floristic regions of Bulgaria. The diagnostic characters based on the general morphology and leaf anatomy were defined from the natural populations of the species and compared to the type specimen and relevant data from the literature. The phylogenetic position of the species was clarified by sequencing of the internal transcribed spacer region (ITS: ITS1 + 5.SsrDNA + ITS2) and comparison of the obtained sequence with those annotated in NCBI. A phylogenetic tree was built using Bayesian phylogeny. Results have shown the highest degree of phylogenetic similarity with C. adamioides from Turkey. The closest relative C. ranjeloviciorum Kernd., Pasche, Harpke et Raca remains in the proximity. Our morphological, anatomical and molecular analyses have revealed that the Bulgarian population shows a peculiar combination of characters specific to C. adamioides

Određivanje mikrobne populacije kiselog tijesta iz Bugarske metagenomskim metodama pomoću triju komercijalnih alata za ekstrakciju DNA

Research background. Sourdough is a spontaneously formed, complex microbial ecosystem of various lactic acid bacteria (LAB) and yeast which, by producing specific metabolites, determines the quality of the baked products. In order to design and control the sourdough with preferred nutritional characteristics, it is crucial that the LAB diversity of the product of interest be elucidated. Experimental approach. Using the opportunities of next-generation sequencing (NGS) of the V1-V3 hypervariable gene region of 16S rRNA, we studied the microbial ecosystem of a whole grain sourdough made of Triticum monococcum, originating from Southwestern Bulgaria. Since the DNA extraction method is considered crucial for the accuracy of the sequencing results, as it can introduce significant differences in the examined microbiota, we used three different commercial kits for DNA isolation and analyzed their impact on the observed bacterial diversity. Results and conclusions. All three DNA extraction kits provided bacterial DNA which passed quality control and was successfully sequenced on Illumina MiSeq platform. The results received from the different DNA protocols showed variations in the microbial profiles. Alpha diversity indices (ACE, Chao1, Shannon, and Simpson) were also different among the three groups of results. Nevertheless, a strong dominance of phylum Firmicutes, class Bacilli, order Lactobacillales, represented mostly by family Lactobacillaceae, genus Lactobacillus (relative abundance of 63.11–82.28%) and family Leuconostocaceae, genus Weissella (relative abundance of 3.67–36.31%) was observed. Lactiplantibacillus plantarum and Levilactobacillus brevis with relative abundance of 16.15–31.24% and 6.21−16.29% respectively, were the two dominant species identified in all three DNA isolates. Novelty and scientific contribution. The presented results give insight into the taxonomic composition of bacterial community of a specific Bulgarian sourdough. Having in mind that the sourdough is a difficult matrix for DNA isolation on the one hand, and that there is no standardized DNA extraction protocol for this matrix on the other hand, this pilot study aims to give a small contribution to the future establishment and validation of such a protocol, which will allow accurate assessment of the specific microbiota of sourdough samples.Pozadina istraživanja. Kiselo tijesto predstavlja spontano oblikovan složeni ekosustav različitih bakterija mliječno-kiselog vrenja i kvasaca koji stvaranjem specifičnih metabolita određuju kakvoću pekarskih proizvoda. Za kreiranje i kontroliranu pripremu kiselog tijesta sa željenim nutritivnim značajkama, neophodno je razumjeti raznolikost mliječno-kiselih bakterija. Eksperimentalni pristup. Sekvenciranjem nove generacije V1-V3 hipervarijabilnih regija 16S rRNA gena ispitali smo mikrobnu zajednicu kiselog tijesta proizvedenog od cjelovitih žitarica vrste Triticum monococcum, porijeklom iz jugozapadne Bugarske. Odabir metode ekstrakcije DNA je ključni korak za dobivanje točnih rezultata sekvenciranja, budući da ona može bitno utjecati na ispitanu mikrobnu zajednicu. Stoga smo odabrali tri komercijalna alata za izolaciju DNA i ispitali njihov učinak na bakterijsku raznolikost. Rezultati i zaključci. Pomoću sva tri alata izdvojen je bakterijski DNA materijal koji je zadovoljio kontrolu kvalitete, te je uspješno sekvenciran na platformi Illumina MiSeq. Rezultati dobiveni različitim DNA protokolima pokazali su razlike u profilima mikrobnih zajednica. Alfa-indeksi raznolikosti (ACE, Chao1, Shannon, i Simpson) također su bili različiti za svaku skupinu. Usprkos tome, opažena je izražena dominacija bakterija koljena Firmicutes, razreda Bacilli, reda Lactobacillales, i to najviše porodice Lactobacillaceae, roda Lactobacillus (relativna zastupljenost od 63,11-82,28 %) i porodice Leuconostocaceae, roda Weissella (relativna zastupljenost od 3,67–36,31 %). Dvije dominantne vrste koje su identificirane u sva tri DNA izolata bile su Lactiplantibacillus plantarum, čija je relativna zastupljenost bila 16,15-31,24 % i Levilactobacillus brevis, čija je relativna zastupljenost bila 6,21-16,29 %. Novina i znanstveni doprinos. Dobiveni rezultati daju uvid u taksonomski sastav bakterijske populacije kiselog tijesta porijeklom iz Bugarske. Imajući na umu da je kiselo tijesto zahtjevna podloga za izolaciju DNA, te da ne postoji standardizirani protokol za njegovu obradu, svrha je ove pilot studije bila dati mali doprinos uspostavljanju i validaciji budućih protokola, koji će omogućiti preciznu evaluaciju specifične mikrobne populacije kiselih tijesta

Analiza epidemiologică a izbucnirii epidemice nosocomiale de origine rotavirală într-o instituţie medicală cu profil pediatric

Centrul Municipal de Sănătate Publică, IP USMF Nicolae Testemiţanu, Catedra EpidemiologieIntroducere Infecţia cu rotavirus este cea mai frecventă boală diareică acută (BDA) severă la sugari şi copiii mici [1, 5]. Anual, pe glob se infectează peste 125 milioane de copii cu vârsta mai mică de cinci ani. Anual, în toată lumea, infecţia cu rotavirus este cauza de deces a aproximativ 600.000 copii. Infecţia este mai frecventă în lunile reci ale anului, morbiditatea este de obicei sporadică, dar pot să apară izbucniri epidemice în colectivităţile de copii [5, 7]. După o perioadă de incubaţie de aproximativ două zile, infecţia se manifestă prin: vărsături, diaree apoasă, febră, dureri abdominale. Imunitatea este incomplet formată, astfel infecţia poate să reapară, dar cu o severitate diminuată faţă de primul epizod. Boala este mai severă la copiii cu vârsta între 3 şi 24 luni. Sub vârsta de trei luni, sugarii au o protecţie prin anticorpii transmişi transplacentar şi prin alimentaţia naturală [2, 4]. Obiectivele studiului 1. Analiza cauzelor şi a condiţiilor care au generat izbucnirea epidemică nosocomială. 2. Evidenţierea factorului etiologic al cazurilor de boală diareică acută implicate în izbucnirea epidemică nosocomială. 3. Estimarea nivelului de respectare a regimului antiepidemic în cadrul instituţiei medicale. 4. Elaborarea unui şir de măsuri antiepidemice şi de ordin profilactic pentru stoparea şi lichidarea izbucnirii epidemice. Material şi metode de cercetare Studiul a fost realizat în baza datelor obţinute în cadrul investigaţiilor epidemiologice şi de laborator ale pacienţilor implicaţi într-o izbucnire epidemică nosocomială cu BDA de origine rotavirală. Izbucnirea epidemică a avut loc în perioada 17.02.2016 – 1.03.2016, în cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1, cu implicarea a opt copii aflaţi la tratament şi îngrijiri medicale cu diferite patologii somatice. Investigaţia epidemiologică a fost realizată de către specialiştii Centrului de Sănătate Publică (CSP) din mun. Chişinău. În studiu a fost utilizată metoda epidemiologică de investigaţie, bazată pe rezultatele cercetărilor microbiologice de laborator. Rezultate obţinute şi discuţii În perioadă 17.02.2016 – 1.03.2016, la CSP din mun. Chişinău au fost semnalate opt cazuri de boală diareică acută, depistate la pacienţii spitalizaţi în IMSP Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1. Rezultatele investigaţiei epidemiologice au arătat că toţi pacienţii au fost spitalizaţi în perioada 10.02.2016 – 23.02.2016 în secţia nr. 3 Boli acute ale aparatului respirator şi în secţia Reanimare. Din totalul de pacienţi, în procesul epidemic au fost implicaţi şapte copii aflaţi la tratament cu diagnosticul de bronhopneumonie şi un copil cu diagnosticul de bronşită acută. Vârsta copiilor bolnavi varia între 7 şi 15 luni. Semnele clinice au apărut la 72-96 ore după spitalizare, care s-au manifestat prin febră de 37,8– 38,90 C, vomă repetată, diaree apoasă cu mucus de la 3 până la 12 ori pe zi. Intervalul apariţiei cazurilor succesive a fost de 1-5 zile. După apariţia semnelor clinice de BDA, toţi pacienţii au fost transferaţi în secţia de reanimare. Primul caz de BDA a apărut la un copil la câteva ore după internare, la data de 17.02.2016, ulterior transferat în secţia de reanimare pentru rehidratare şi detoxificare. Al doilea caz de BDA a fost depistat la un interval de 10-12 ore la un copil care a fost internat la ora 1030 şi repartizat în acelaşi salon şi pat. Pe data de 18.02.2016, la ora 1030, copilul a fost transferat în secţia de reanimare. La data de 19.02.2016 se îmbolnăveşte un al treilea copil din acelaşi salon. La 21.02.2016 apar semene clinice de BDA la un copil care se tratează în secţia de reanimare din data de 17.02.2016, unde concomitent se aflau la tratament doi copii cu BDA, transferaţi anterior. Pe data de 24.02.2016, în secţia de reanimare s-a mai îmbolnăvit încă un copil. În acelaşi timp, cu interval de două zile (24 şi 26 februarie), în secţiile somatice s-au îmbolnăvit alţi doi copii. Pe data de 1.03.2016, la domiciliu, după externarea din staţionar, la un copil care s-a aflat la tratament în acelaşi salon (nr. 2) în perioada 22–27.02.2016, au apărut semne clinice de boală diareică acută. Specialiştii-clinicieni au apreciat la toţi copiii afectaţi decurgerea bolii ca fiind de gravitate medie. După însănătoşirea clinică, ceştia au fost externaţi din staţionar. În cadrul evaluării inopinate a IMSP Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 au fost stabilite următoarele: • Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 deţine autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 13444 din 21.12.2015, valabilă pe un termen de trei ani şi acreditată în sistemul de sănătate (certificat de acreditare nr. 1761 din 7.03.2013). Capacitatea instituţiei, conform proiectului, este de 124 de paturi, inclusiv patru paturi reanimare şi terapie intensivă, divizate în cinci secţii: secţia nr. 1 pentru copii cu boli acute ale aparatului respirator (vârsta copiilor de la 1 lună până la un an) cu 30 de paturi; secţia nr. 2 pentru copii cu boli diareice acute (micuţi de la o luna până la un an) cu 30 de paturi; secţia nr. 3 pentru copii cu boli acute ale aparatului respirator (de la 1 an până la 3 ani) cu 30 de paturi; secţia nr. 5 – pediatrie generală, cu 30 de paturi, şi secţia de reanimare cu patru paturi. • În perioada 10.02.2016 – 26.02.2016,secţiile spitalului au fost suprasolicitate cu 25-30%. La momentul evaluării, perioada 25.02.206 – 26.02.2016, numărul bolnavilor internaţi în staţionar a ajuns până la 169. În secţia nr. 3 de boli acute ale aparatului respirator, în perioada apariţiei cazurilor de îmbolnăvire prin BDA, opt paturi erau instalate în coridoare. • Spitalul activează în condiţii de deficit de cadre medicale. Conform statelor, sunt prevăzute 116 unităţi de asistenţi medicali, de facto activează, inclusiv prin cumul, 69 de persoane fizice. În saloanele pentru copiii cu însoţire permanentă de către mame, pe o suprafaţă de 18 m2 sunt amplasate şase paturi, trei pentru copii şi trei pentru mame (conform cerinţelor Regulamentului sanitar, sunt prevăzuţi nu mai puţin de 9,5 m2 pentru un pat). • În instituţie nu este asigurată respectarea permanentă a igienei personale de către pacienţi. Apa caldă se livrează doar între orele 2000–2200, ceea ce limitează respectarea igienei copiilor şi a mamelor. Din discuţia cu mamele, regimul de aerisire şi dezinfecţie a aerului nu se respectă. Personalul medical nu poartă măşti. Investigaţia epidemiologică a depistat că micuţii cu alimentaţie mixtă şi artificială au primit produsul Nistogen, cu termen valabil specificat pe ambalaj, procurat de către părinţii copiilor bolnavi din reţeaua de comerţ cu produse alimentare şi din farmacii. Un copil a fost alimentat cu amestec Baby şi terci cu orez Nestle, ambele produse cumpărate din magazine specializate. Amestecurile uscate erau păstrate în ambalajul producătorului şi pregătite de către mame în saloane. Pentru sterilizarea sticluţelor şi biberoanelor pentru amestecurile lactate, secţiile sunt dotate cu sterilizatoare cu vapori Cannon Babys. Prelucrarea veselei şi a biberoanelor se efectuează, la necesitate, de către mame. Aprovizionarea cu apă potabilă este asigurată din apeduct, se consumă răcită, după fierbere timp de 10 minute. Apa se păstrează în recipiente speciale marcate, care sunt schimbate peste fiecare două ore. Este de menţionat că copiii şi mamele nu sunt examinaţi la momentul spitalizării la grupa bacteriilor enteropatogene (Ordinul MS al RM nr. 181 din 19.06.2009 cu privire la aprobarea Protocolului Clinic Naţional „Boala diareică acută la copil”). La stabilirea diagnosticului „Gastroenterită acută” niciun bolnav n-a fost consultat de medicul-infecţionist. Cu toate că IMSP Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 este punctul-santinelă în supravegherea BDA de etiologie rotavirală (Ordinele MS nr. 252 din 20.06.2008 şi nr. 985 din 19.12.2011 Cu privire la implementarea sistemului de supraveghere epidemiologică sentinelă la infecţia rotavirală), în situaţia epidemiologică creată, niciun pacient cu semne clinice de BDA din secţiile nominalizate n-a fost investigat la rotavirus. Bolnavii au fost investigaţi doar după implicarea specialiştilor din sistemul de supraveghere a sănătăţii publice. Pe parcursul decurgerii izbucnirii epidemice cu cazuri de BDA, în secţia nr. 3 pentru boli respiratorii acute, la 11 bolnavi cu semne clinice de BDA au fost preluate probe pentru identificarea rotavirusului. Rezultatele investigaţiilor au fost pozitive la doi pacienţi, ceea ce nu exclude importarea infecţiei rotavirale din alte secţii. La doi bolnavi, infecţia rotavirală a fost confirmată prin metode de laborator, la ceilalţi şase diagnosticul final a fost stabilit clinicoepidemiologic. În acelaşi timp, rezultatele investigaţiilor epidemiologice au identificat că şase din cei opt bolnavi cu BDA n-au fost vaccinaţi contra infecţiei rotavirale, un copil a fost vaccinat cu o singură doză de vaccin Rotarix, pe data de 12.01.2016. Bolnavul la care diagnosticul a fost confirmat prin metode de laborator a fost vaccinat cu două doze de Rotarix, ultima vaccinare fiind efectuată la data de 15.06.2015. Totodată, este de menţionat că tratamentul antimicrobian a fost administrat fără examinarea microbiană cu rezultatele antibioticogramei prealabile. Unii pacienţi au avut prescrise simultan trei antibiotice diferite. Trebuie de menţionat, că la doi copii investigaţi la enterobacterii a fost identificată microflora condiţionat patogenă, de etiologie microbiană variată, în valori sporite pentru grupa de vârsta a copiilor respectivi. Administrarea preparatelor injectabile se efectuează în sala de proceduri. Pentru dezinfectarea suprafeţelor, în secţii s-a utilizat soluţia Slavin de 0,5%. Soluţiile de lucru se prepară de către personalul medical inferior. La data de 26.02.2016 a fost apreciată calitatea soluţiilor de lucru (2 probe) pentru culturile de S. aureus, S. haemoliticus şi E. coli, cu o expoziţie de o oră. Rezultatele investigaţiilor microbiologice au demonstrat ineficienţa preparatului în concentraţia utilizată. Pe data de 27.02.2016, investigaţiile au fost repetate, rezultatele fiind similare. În conformitate cu instrucţiunea preparatului, soluţia Slavin n-a fost ajustată la concentraţia de 1% cu acţiune antivirală. Concomitent au fost colectate trei soluţii de lucru de peroxid de hidrogen de 4% şi, respectiv, 6%, rezultatele demonstrând că metoda de preparare a acestor soluţii a fost corectă. Curăţenia umedă a saloanelor se efectuează de către personalul medical inferior, cu inventar şi cârpe comune. Jucăriile nu erau prelucrate şi erau comune pentru copiii din toate saloanele. După apariţia simptomelor de BDA, pe fundal de tratament antimicrobian, copii au fost investigaţi la grupa bacteriilor enteropatogene. În acelaşi timp, la un copil a fost identificată Kl .pneumoniae 107 , Enterococc 105 , Candida Krusei 107 , S. aureus 106 , la un alt copil a fost depistată Kl. pneumoniae104 , încă la un copil – E. coli 106 . La cinci copii rezultatele au fost negative. Rezultatele examinărilor bacteriologice ale persoanelor din contact cu pacienţii (personal medical, mame) la grupa enterobacteriilor patogene au fost negative. În procesul evaluărilor s-au colectat: 20 decapante la microflora patogenă – rezultatele au fost negative; 18 decapante la flora microbiană generală – două rezultate pozitive (11%) şi 30 decapante la bacteriile coliforme (indicatorii sanitaro-igienici) de pe suprafeţele anturajului bufetului şi saloanelor de cazare – rezultate pozitive în 25% (cinci probe de pe flaconul pentru amestecuri, termos şi veselă). Două probe, preluate din apa fiartă, corespund indicilor microbieni. Cu scopul de localizare a focarului epidemic, au fost întreprinse un şir de măsuri antiepidemice. Copiii cu semne clinice de BDA, după tratamentul în secţia de reanimare, au fost transferaţi în secţia nr. 2 pentru copii cu boli diareice acute. A fost efectuată dezinfecţia în saloanele secţiei nr. 3 pentru boli acute ale aparatului respirator şi reanimare. Personalul medical, copiii şi mamele au fost investigaţi la grupa bacteriilor enteropatogene. De asemenea, s-a stabilit supravegherea medicală pentru persoanele aflate în contact, inclusiv personalul medical, copii aflaţi la tratament şi mame. Evaluarea inopinată efectuată în IMSP Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 a avut loc în perioada 25.02.2016 – 26.02.2016. Au fost prelevate lavaje la flora microbiană de pe suprafeţe în secţii, probe de apă fiartă, soluţii dezinfectante la corespunderea concentraţiei. S-a propus consultarea copiilor bolnavi de către medicul-infecţionist şi investigarea la infecţia rotavirală. Au fost informate centrele de sănătate de la locul de trai al pacienţilor, pentru realizarea supravegherii medicale asupra copiilor externaţi şi familiarizarea personalului medical şi a mamelor privind prevenirea BDA. În baza rezultatelor evaluării, în adresa Direcţiei Sănătăţii a Consiliului Municipal Chişinău şi administraţiei spitalului a fost remisă Prescripţia sanitară nr. 11/4-1109 din 2.03.2016, prin care s-au înaintat 11 propuneri privind înlăturarea neajunsurilor enunţate anterior. Concluzii 1. În perioada 17.02.2016 – 1.03.2016, în cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 a fost înregistrată o izbucnire epidemică nosocomială cu boli diareice acute. 2. În cadrul izbucnirii epidemice au fost implicaţi opt pacienţi cu diferite boli somatice, aflaţi aici pentru tratament şi îngrijiri medicale. 3. Rezultatele investigaţiilor de laborator, precum şi informaţia clinico-epidemiologică demonstrează implicarea rotavirusurilor în generarea izbucnirii epidemice. 4. Condiţiile de respectare a regimului antiepidemic în staţionar au condus la realizarea mecanismului de transmitere a agenţilor patogeni (rotavirusul). 5. Măsurile antiepidemice întreprinse au condus la localizarea şi lichidarea izbucnirii epidemice cu rotavirus în instituţia medicală

16S-rRNA-Based metagenomic profiling of the bacterial communities in traditional Bulgarian sourdoughs

Sourdoughs (SDs) are spontaneously formed microbial ecosystems composed of various species of lactic acid bacteria (LAB) and acid-tolerant yeasts in food matrices of cereal flours mixed with water. To date, more than 90 LAB species have been isolated, significantly impacting the organoleptic characteristics, shelf life, and health properties of bakery products. To learn more about the unique bacterial communities involved in creating regional Bulgarian sourdoughs, we examined the metacommunities of five sourdoughs produced by spontaneous fermentation and maintained by backslopping in bakeries from three geographic locations. The 16S rRNA gene amplicon sequencing showed that the former genus Lactobacillus was predominant in the studied sourdoughs (51.0–78.9%). Weissella (0.9–42.8%), Herbaspirillum (1.6–3.8%), Serratia (0.1–11.7%), Pediococcus (0.2–7.5%), Bacteroides (0.1–1.3%), and Sphingomonas (0.1–0.5%) were also found in all 5 samples. Genera Leuconostoc, Enterococcus, Bacillus, and Asaia were sample-specific. It is interesting to note that the genus Weissella was more abundant in wholegrain samples. The greatest diversity at the species level was found in the former genus Lactobacillus, presented in the sourdough samples with 13 species. The UPGMA cluster analysis clearly demonstrated similarity in species’ relative abundance between samples from the same location. In addition, we can conclude that the presence of two main clusters—one including samples from mountainous places (the cities of Smolyan and Bansko) and the other including samples from the city of Ruse (the banks of the Danube River)—may indicate the impact of climate and geographic location (e.g., terrain, elevation, land use, and nearby water bodies and their streams) on the abundance of microbiome taxa. As the bacterial population is crucial for bread standardization, we expect the local bakery sector to be interested in the relationship between process variables and their effect on bacterial dynamics described in this research study.info:eu-repo/semantics/publishedVersio

INVESTIGATIONS ON THE RESISTANCE OF SOME BULGARIAN COMMON BEAN GENOTYPES TOWARDS BEAN WEEVIL (ACANTHOSCELIDES OBTECTUS SAY)

The most effective, environmentally sound and safety way to fight pests with biological means is the use of resistant varieties to them. In the present study were indicated the reactions of 30 Bulgarian common bean genotypes to the most economically important enemy – bean weevil (Acanthoscelidis obtectus Say). For this purpose, the following indicators were traced – seed damages and young adult insects, which largely characterized the response of different common bean genotypes to that biological pest enemy. The results of this investigation present a sensitive response to the sustainability of different genotypes to the bean weevil. The Bulgarian common bean varieties Plovdiv 11M, Abritus, Crystal and Bulgari can be used in breeding programs as donors of resistance to the bean weevil

Intracellular expression of Tat alters mitochondrial functions in T cells: a potential mechanism to understand mitochondrial damage during HIV-1 replication

HIV-1 replication results in mitochondrial damage that is enhanced during antiretroviral therapy (ART). The onset of HIV-1 replication is regulated by viral protein Tat, a 101-residue protein codified by two exons that elongates viral transcripts. Although the first exon of Tat (aa 1–72) forms itself an active protein, the presence of the second exon (aa 73–101) results in a more competent transcriptional protein with additional functions. Results: Mitochondrial overall functions were analyzed in Jurkat cells stably expressing full-length Tat (Tat101) or one-exon Tat (Tat72). Representative results were confirmed in PBLs transiently expressing Tat101 and in HIV-infected Jurkat cells. The intracellular expression of Tat101 induced the deregulation of metabolism and cytoskeletal proteins which remodeled the function and distribution of mitochondria. Tat101 reduced the transcription of the mtDNA, resulting in low ATP production. The total amount of mitochondria increased likely to counteract their functional impairment. These effects were enhanced when Tat second exon was expressed. Conclusions: Intracellular Tat altered mtDNA transcription, mitochondrial content and distribution in CD4+ T cells. The importance of Tat second exon in non-transcriptional functions was confirmed. Tat101 may be responsible for mitochondrial dysfunctions found in HIV-1 infected patients.We greatly appreciate the secretarial assistance of Mrs Olga Palao. This work was supported by FIPSE (360924/10), Spanish Ministry of Economy and Competitiveness (SAF2010-18388), Spanish Ministry of Health (EC11- 285), AIDS Network ISCIII-RETIC (RD12/0017/0015), Instituto de Salud Carlos III, Spanish Ministry of Economy and Competitiveness (FIS PI12/00506). The work of Sara Rodríguez-Mora is supported by a fellowship of Sara Borrell from Spanish Ministry of Economy and Competitiveness (2013). The work of María Rosa López-Huertas is supported by a fellowship of the European Union Programme Health 2009 (CHAARM).S

GrassPlot - a database of multi-scale plant diversity in Palaearctic grasslands

GrassPlot is a collaborative vegetation-plot database organised by the Eurasian Dry Grassland Group (EDGG) and listed in the Global Index of Vegetation-Plot Databases (GIVD ID EU-00-003). GrassPlot collects plot records (releves) from grasslands and other open habitats of the Palaearctic biogeographic realm. It focuses on precisely delimited plots of eight standard grain sizes (0.0001; 0.001;... 1,000 m(2)) and on nested-plot series with at least four different grain sizes. The usage of GrassPlot is regulated through Bylaws that intend to balance the interests of data contributors and data users. The current version (v. 1.00) contains data for approximately 170,000 plots of different sizes and 2,800 nested-plot series. The key components are richness data and metadata. However, most included datasets also encompass compositional data. About 14,000 plots have near-complete records of terricolous bryophytes and lichens in addition to vascular plants. At present, GrassPlot contains data from 36 countries throughout the Palaearctic, spread across elevational gradients and major grassland types. GrassPlot with its multi-scale and multi-taxon focus complements the larger international vegetationplot databases, such as the European Vegetation Archive (EVA) and the global database " sPlot". Its main aim is to facilitate studies on the scale-and taxon-dependency of biodiversity patterns and drivers along macroecological gradients. GrassPlot is a dynamic database and will expand through new data collection coordinated by the elected Governing Board. We invite researchers with suitable data to join GrassPlot. Researchers with project ideas addressable with GrassPlot data are welcome to submit proposals to the Governing Board

The genetic architecture of the human cerebral cortex

The cerebral cortex underlies our complex cognitive capabilities, yet little is known about the specific genetic loci that influence human cortical structure. To identify genetic variants that affect cortical structure, we conducted a genome-wide association meta-analysis of brain magnetic resonance imaging data from 51,665 individuals. We analyzed the surface area and average thickness of the whole cortex and 34 regions with known functional specializations. We identified 199 significant loci and found significant enrichment for loci influencing total surface area within regulatory elements that are active during prenatal cortical development, supporting the radial unit hypothesis. Loci that affect regional surface area cluster near genes in Wnt signaling pathways, which influence progenitor expansion and areal identity. Variation in cortical structure is genetically correlated with cognitive function, Parkinson's disease, insomnia, depression, neuroticism, and attention deficit hyperactivity disorder

COST Action CA19114, Network for Optimized Astatine labelled Radiopharmaceuticals

Cancer is a major health concerns for European citizens. Thus, the main research aim of this Network for Optimized Astatine labeled Radiopharmaceuticals (NOAR) COST Action is to successfully demonstrate that one of the most promising radionuclides for Targeted Alpha Therapy (TAT), namely astatine-211, can become the European standard for treatment of certain cancerous pathologies. To this end, an efficient networking is essential among all European stakeholders interested in promoting astatine-211 for medical applications. NOAR COST Action brings together European and international excellence labs, astatine-211 production centers, hospitals, industry and patient associations from more than 20 countries, thus covering the whole value chain of innovation: production, chemistry, radiochemistry, biology, preclinical and clinical research and delivery of radiopharmaceuticals to patients. A European web portal will be created containing information for patients, practitioners, researchers, Industry and as a contact point for National and European patient associations. The idea is to gather forces at the European level in order to implement actions to leverage hurdles to the development of this powerful radionuclide and to identify pathologies in which it will be particularly relevant. A special emphasis will be given to train a new generation of young researchers and PhD students, promoting interdisciplinary competencies through international and inter-sectoral mobility. The long-term goal of this project is to make Astatine-211 technology available to all European citizen

Distribution maps of vegetation alliances in Europe

Aim: The first comprehensive checklist of European phytosociological alliances, orders and classes (EuroVegChecklist) was published by Mucina et al. (2016, Applied Vegetation Science, 19 (Suppl. 1), 3–264). However, this checklist did not contain detailed information on the distribution of individual vegetation types. Here we provide the first maps of all alliances in Europe. Location: Europe, Greenland, Canary Islands, Madeira, Azores, Cyprus and the Caucasus countries. Methods: We collected data on the occurrence of phytosociological alliances in European countries and regions from literature and vegetation-plot databases. We interpreted and complemented these data using the expert knowledge of an international team of vegetation scientists and matched all the previously reported alliance names and concepts with those of the EuroVegChecklist. We then mapped the occurrence of the EuroVegChecklist alliances in 82 territorial units corresponding to countries, large islands, archipelagos and peninsulas. We subdivided the mainland parts of large or biogeographically heterogeneous countries based on the European biogeographical regions. Specialized alliances of coastal habitats were mapped only for the coastal section of each territorial unit. Results: Distribution maps were prepared for 1,105 alliances of vascular-plant dominated vegetation reported in the EuroVegChecklist. For each territorial unit, three levels of occurrence probability were plotted on the maps: (a) verified occurrence; (b) uncertain occurrence; and (c) absence. The maps of individual alliances were complemented by summary maps of the number of alliances and the alliance–area relationship. Distribution data are also provided in a spreadsheet. Conclusions: The new map series represents the first attempt to characterize the distribution of all vegetation types at the alliance level across Europe. There are still many knowledge gaps, partly due to a lack of data for some regions and partly due to uncertainties in the definition of some alliances. The maps presented here provide a basis for future research aimed at filling these gaps